Ghid de drumeție în siguranță pe munte

    Ghid de drumeție în siguranță pe munte

                                            Planificare 

Înainte de plecare verificaţi starea vremii. Prognozele pe două zile sunt de regulă foarte precise. Pe perioada verii, furtunile apar în general după-amiaza. În această situaţie e recomandat să plecaţi în tură mai devreme, în jur de ora 5-6. Calculţi-vă cu aproximaţie durata traseului şi aveți grijă să fiți într-un loc sigur, în momentul în care începe furtuna.

• Intersaţi-vă de dificultatea traseului şi pregătiţi-vă corespunzător.

• Înainte de a începe orice traseu în care este posibil să întâmpinaţi pericole sau obstacole, anunţaţi salvamontul din cea mai apropiată zonă, cu cea ce aveţi de gând să faceţi.

• Mergeţi pe munte în grup de minim 3 persoane, niciodată singur.

• Luați o pauză de 5-10 minute la fiecare oră de mers. Pauzele de masă, în schimb, se iau la fiecare 4-5 ore de mers. În pauze recomandăm să stați cu faţa la vale, astfel respirați mai uşor şi vă oxigenați mai bine.

 

 ÎNCĂLŢĂMINTE, HAINE ŞI ACCESORII

•  Încălţăminte: Dacă plecți pe trasee uşoare de maximum 4-5 ore, puteţi apela la adidaşi şi sandale de munte cu talpa aderentă. Pentru traseele mai lungi, la înălţimi mari, aveți nevoie de bocanci. Nu plecați cu o pereche nouă de bocanci, înainte de a-i testa (umblați cu ei minimum 2 zile înainte de a merge pe un traseu montan), deoarece v-ar putea jena şi pot provoca răni foarte grave.

Atenţie mare la ciorapi! Este de preferat să purtaţi ciorapi de lână sau material chiar mai bun. Este recomandat să vă schimbați ciorapii după 5 ore de mers.

•  Pantaloni şi bluze: Recomandat este sa purtați pantaloni lungi, deoarece cu cei scurţi riscați răni și zgârieturi. Ca material, recomandăm pantalonii de doc, iar la bluze recomandăm fleeceurile, deoarece le puteţi îmbrăca direct pe piele, elimină rapid apa şi veţi rămâne majoritatea timpului uscat. Încercaţi să evitaţi imbrăcamintea din bumbac, pentru că veţi transpira şi ţesătura va rămane udă destul de mult timp.

• Jachetă: Vremea la munte este instabilă, încercați să aveți la purtător şi o jachetă potrivită pentru vânt şi ploaie. Material recomandat: Gore Tex.

• Rucsac: Pentru ture scurte, de 5-6 ore este suficient un rucsac de 20 de litri; pentru turele lungi folosiţi unul de 60-80 de litri. Recomandat este să aveţi rucsac cu cadru, pentru a avea o postură excelentă pe munte.

• Şapcă, fes sau bandană: Este foarte important să aveţi capul acoperit pentru a evita contactul direct cu razele soarelui  deoarece la munte soarele este mult mai puternic şi dorim să evităm insolaţia.

Alte accesorii:

• Fluierul cu bilă – alarma muntelui (excelent pentru localizare atunci când vei solicita ajutor);
• Ochelarii de soare la munte sunt o necesitate pentru a vă proteja ochii;
• O lanternă puternică;
• Briceag;
• Trusă de prim ajutor care trebuie să conţină plasturi de diferite mărimi, şerveţele dezinfectante, o cremă de protecţie solară, o pensetă (pentru extragerea căpuselor, a spinilor etc) şi câteva medicamente de uz general, care nu necesită recomandarea medicului (pentru dureri, diaree etc).
• Folie de supravieţuire (această folie vă protejează suplimentar, atât de căldură cât şi de frigul excesiv şi poate fi achiziţionată din magazinele cu echipament montan sau cele de tehnică medicală).
• HRANĂ ŞI APĂ
   În dimineaţa dinainte de plecarea în tură evitați grăsimile. Consumați ceva uşor alături de un ceai. Pentru cine este cazul, ar fi mai bine să o lăsaţi mai moale cu cafeaua şi ţigările.
  Este foarte important să puneţi cu voi un pacheţel mic şi bogat în calorii!
  Câteva recomandări:
  • Lactate: sunt foarte bune la munte, dar mare grijă deoarece se strică foarte repede! Recomandăm caşcavalul deoarce rezistă mai mult.
  • Legume: roşiile, ardeii, ceapa şi usturoiul sunt excelente pe munte.
  • Fructe uscate: alune şi nuci, Sunt uşorare şi foarte bogate în calorii.
  • Fructele proaspete: cele mai bune sunt merele.
  • Nu recomandăm sa luaţi cu voi mezeluri, deoarece nu doriţi să atrageţi animale după voi, dar în schimb vă recomandăm să luaţi cu voi conserve. După folosirea conţinutului din conservă, conserva se spală bine intr-un pâru pentru a îndepărta pe cât posibil mirosul.
  • Dulciuri:  Glucoză, ciocolată, biscuiţi, etc.
  Apa: mare grijă cu izvoarele, pentru că pot avea urmări foarte neplăcute! Verificaţi tot timpul ca apa din izvor să fie foarte rece (sub 7°C), curgătoare (sa nu aibă bazin), să nu fie tulbure si beti de fiecare data din locul din care tâsneste apa. Recomandam, daca nu cunoasteti izvoarele, sa luati apa cu voi, 350 de mililitri de apa pe ora este suficient, deci 1,5l de apa la 4 ore.
• ·         Informaţii utile:
  ·          Nu coborâţi în salturi, e foarte riscant. ,,Grăbeşte-te încet!’’ Un băţ sau beţele de schi vă vor ajuta foarte mult.
  ·         Numere de urgenţă: 112 şi 0SALVAMONT. Dacă nu aveți semnal, urcați pe creasta cea mai apropiată.
  ·         Ce trebuie să fac dacă sunt muşcat de şarpe?
  ·         „Şerpii sunt activi dimineaţa şi spre seară, în timpul zilei fiind ascunşi pentru a evita supraîncălzirea. Unele specii sunt active şi noaptea, când vânează. Nu muşcă decât dacă au fost călcaţi direct, sunt în imediata apropiere a cuibului sau se află în perioada de împerechere. De regulă, în muşcătura de apărare, şarpele foloseşte foarte puţin venin sau chiar deloc. În muşcătura de atac, cantitatea de venin inoculata poate fi însă destul de mare.
  ·         Înainte de a monta cortul sau a vă aşeza pătura de picnic, cercetaţi cu atenţie locul de campare, utilizând un băţ mai lung.
  ·          Dacă în cadrul grupului sunt cel puţin trei persoane, una dintre ele solicită ajutor. Procedura descrisă în continuare se aplică şi este eficientă numai imediat după muşcătură şi dacă aceasta s-a produs la nivelul piciorelor sau braţelor:
  ·         În primul rând, victima nu trebuie să se panicheze şi nici să se mişte. Ea va fi deplasată de însoţitori. Se evită astfel accelerarea fluxului sangvin şi dispersia veninului în ţesuturi. Persoana se pune în poziţia aşezat, cu spatele sprijinit de un copac sau de stâncă. Se identifică locul muşcăturii, care se prezintă sub forma a doua plăgi punctiforme, alăturate. Atenţie! Pot fi situaţii în care există o singură plaga punctiformă. Se aplică rapid un garou (confecţionat din elastic, curea, batic, bandană etc) deasupra rănii. Cu lama unui briceag sau cutter, dezinfectat în prealabil cu spirt sau prin expunere la flacără, faceţi două incizii, de câţiva milimetri, în X, cu intersecţia pe plaga punctiformă. Se stoarce sânge prin aceste incizii, dinspre zona depărtată către plagă. Cantitatea de sânge stoarsă poate fi de circa 100 ml. Se pansează şi se aplică comprese reci (ideal, cu gheaţă) în zona muşcăturii şi se scoate garoul.
  ·          În celelate situaţii, când din momentul muşcăturii până la aplicarea primului ajutor trec mai mult de 4-5 minute, victima nu mai este lăsată să se deplaseze. Se aplică comprese reci în zona muşcăturii. Victima se aşază pe o targă improvizată (pătură, scară de lemn, uşă etc) şi se transportă până la locul de contact stabilit cu salvatorii. Atenţie! Evacuarea de către grup se face numai în situaţia în care e posibilă deplasarea fără niciun pericol de cădere!
  ·          În timpul evacuării, compresele reci se schimbă cât mai des posibil şi se monitorizează continuu starea victimei. Din momentul muşcăturii, în funcţie de localizarea acesteia şi cantitatea de venin injectată, timpul maxim care poate trece până la administrarea eficientă a serului antivenin este de circa 6 ore.”
  
  
  
  
• Ce facem dacă ne întâlnim cu ursul?
   În majoritatea cazurilor urşii evită întâlnirea directă cu oamenii, dar este foarte important  atunci când porniţi pe un traseu  în care există posibilitatea să vă întâlniţiaccidental cu ursi, sa va faceti simtita prezenta, prin mult  zgomot. În situatia în care va întâlniti cu un urs care nu v-a vazut înca, intorceti-va fara a atrage atentia asupra voastra, evitati sa fotografiati ursul, daca totusi vreti sa aveti o amintire, fotografiati animalul fara a folosi blitul. Daca ursul va observa prezenta, fiti calmi, nu priviti ursul în ochi, pentru ca aceasta apare ca un semn de agresivitate si nu îi întoarceti spatele fugind, o sa va confunde cu prada lui si fuga voastra este foarte lenta fata de fuga lui. Daca ursul se apropie de voi, lasati ceva de mâncare în drum cu miscari foarte lente si apoi încercati sa va îndepartati de el încet, stând cu fata catre el. Daca ursul s-a ridicat în doua picioare, pastrati-va calmul deoarece acest gest nu este un semn de atac, este un mod de a inspecta zona. În momentul în care considerati ca aveti o distanta considerabila de a nu va putea prinde (atinge o viteza de 50-60 km/h), fugiti la vale. Daca ursul se apuca sa fuga dupa voi, aruncativa rucsacul si fugiti la vale în zic-zac. Daca reuseste sa va prinda, lovitil cât puteti de tare peste bot,cu o piatra,cutit etc sunt sanse sa scapati.
  
• Este important să ştiţi când ursul este agresiv :
  1. când are pui,
  2 când este lângă pradă
  3. când este rănit
  4.când este furios: alungat de curând de la o stana sau fugărit de vânători
  5.când dai “nas în nas” cu el pe potecă, chiar dacă nu este furios, te poate ataca “preventiv”, crezând că tu vrei să-l ataci.
  • Ursul evită sau se retrage când grupul de oameni este mare, pe traseele cu urşi vă sfătuim să mergeţi în grup de minim 5 persoane.
  • În momentul în care campaţi într-o zonă  va trebui să învăţaţi să vă supuneţi regulilor sălbatice. Preparaţi-vă şi mâncaţi cât mai departe de zona de dormit. Încerca-ţi să gătiţi cu vântul dinspre zona de campare. Nu ardeţi resturile, păstraţile la un loc cu mâncarea.  Rucsacul cu mâncare îl suspendaţi intr-un copac la o înălţime considerabilă, conservele le luaţi cu voi în cazul în care este posibil să rămâneţi fără mâncare.
  • În zona de campare faceţi un foc , cu mult jar. Este nevoie ca cineva să rămână lângă foc toată noaptea, faceţi cu schimbul. Dacă ursul ajunge în zonă, această persoană, vă va trezi făcând mult zgomot şi între timp va pune lemne pe foc. Faceţi multă lumină cu lanternele pentru a localiza ursul. Începeţi să faceţi multă gălăgie, ridicaţi-vă mâinile şi staţi lângă foc. Ursul va crede că sunteţi un animal mai mare şi agresiv şi se va retrage. Dacă nu o va face, în momentul în care se aproprie de voi, aruncaţi cu jar pe el şi se va retrage. În nici un caz nu fugiţi de lângă foc, dacă faceţi acest gest sunteţi o victimă sigură.
  • Există o variantă mai simplă pentru a evita toate aceste incidente neplacute. Cumpăraţi-vă un Ciobănesc  Carpatin Românesc, este unul dintre puţini câini care este în stare să fugărească un urs.
  • Toate aceste sfaturi sunt orientative . Sperăm să vă fie de folos.
  • Ce facem dacă ne surprinde furtuna pe munte?
  •         ,,-nu rămâne pe vârfuri sau creste expuse, pe teren plat neprotejat.
    – dacă furtuna poate fi prevazută, nu mai pleca pe traseu. Dacă furtuna este pe cale să se declanşeze şi nu mai poţi coborî, trebuie sa te îndepărtezi cât mai rapid posibil de crestele expuse şi de orice ridicătură. Mijlocul unei creste este preferabil extremităţilor sale. Evită arborii înalţi sau izolati.
    – unde să te ascunzi de furtună? pe panta inferioară a grohotişului, pe un bloc ales ca loc de şezut, dar să nu fie singurul punct mai înalt de pe o suprafaţă plată.
    – dacă trasnetul este iminent, trebuie să cauţi foarte repede un loc relativ protejat de impactul direct. Caută o platformă, o pantă uşoară, o ridicătură dominată de un punct înalt vecin (acesta trebuie să fie la cel puţin 1 m şi mai departe de orice perete vertical). În nici un caz nu te adăposti în surplombe, fisuri sau sub stânci verticale. Ridicătura, stânca în vecinătatea căreia te ghemuieşti trebuie să fie de 5-10 ori mai mare decât a ta, în poziţie ghemuit.
    – locul ar fi bine să fie cât mai uscat posibil, fără licheni, mai departe de adâncituri, grote, fisuri, cu excepţia cazului când sunt spaţioase şi permit să te aşezi la cel putin 1 m de perete şi să ai 3 m deasupra capului.
    – grotele şi surplombele. Evită-le! Sunt periculoase grotele şi intrările în acestea, existând riscul formării unei punţi de scurtcircuit peste deschizatură. Deşi par nişte refugii bune, în timpul unei furtuni cu descărcari electrice, grotele, gropile, depresiunile care au marginile mai mici de 1m-1,50m nu sunt deloc sigure.
    – poziţia ghemuit. Această poziţie este indicată şi oferă o mai buna protecţie deoarece distanţa dintre diferite puncte de contact cu piatra este cea mai mică. Nu atinge pereţii cu mâna, capul sau umărul. Izolează punctul de contact cu stânca cu un material izolant: coarda din fibre sintetice, bocanci, glugă cauciucată, un sac de dormit împăturit, un obiect de îmbrăcăminte, etc. Menţine celelalte obiecte uscate, sub sacul de bivuac sau pelerină.
    ·         - dacă furtuna te-a prins pe o brână şi esti expus unei căderi, trebuie să te asiguri. Punctul de fixare trebuie să fie cât mai aproape pentru a reduce gradientul de potenţial în lungul corzii. Rapelul ar putea fi o metodă de a scapa cât mai repede din zona periculoasă, dar ţine de probabilităţi, iar o descărcare ar putea taia coarda. Pioleţii şi pitoanele se pot aşeza în rucsacul aşezat în apropiere. Faceţi un colac din coardă şi aşezaţi-vă pe el la 1 m distanţă de perete.
    – dacă te-a prins furtuna pe un teren degajat şi nu e nici o zonă de protecţie, vei lua poziţia ghemuit, mâinlle în cap, călcâiele apropiate şi capul între genunchi
    - dacă trăsnetul loveste: Persoana lovita de fulger va avea un şoc, arsuri, i se poate opri respiraţia, pot apărea convulsii, cu oprirea inimii şi fibrilaţii. Primul ajutor va cuprinde respiraţia gură la gură, în cazul opririi respiraţiei, masajul zonei toracice în cazul opririi contracţiilor cardiace. După rezolvarea problemelor cauzate de şoc se vor trata arsurile.
    – prins de furtuna, trebuie să te mişti repede. Aşeăza-te în aşa fel încât să nu fii tu cel care oferă o trecere curenţilor tranzitorii care se scurg de pe stâncă şi de-a lungul fisurilor.
    – sub nicio formă nu te adăpostești sub un copac izolat
    – o persoană care a fost trăsnită poate fi atinsă imediat deoarece curentul s-a scurs deja din corpul ei
    – nu se aleargă deoarece se creează un culoar de aer ionizat care atrage fulgerul
    – dacă a trăsnit o dată într-un loc, există o probabilitate foarte mare să trăsnească şi adoua oara tot acolo
    – daca vrei sa te protejezi intrând în padure trebuie sa intri cel putin 20-50 de m deoarece copacii de la liziera au mari sanse sa fie trasniti
    – cortul nu se instaleaza la mai putin de 20 de m de liziera din acelasi motiv
    – poate sa trasneasca chiar si în padure
    – un pâlc de jnepeni, toti la acelssi nivel poate sa fie un adapost bun în lipsa de altceva
    – cortul nu se pune pe vârfuri singuratice, în spatii deschise. Desi impresia este ca daca este în cort nu te poate trasni, aceasta este gresita, se poate întâmpla
    distan?a între coechipieri trebuie sa fie de cel pu?in 5 m.’’
  •         Ce facem dacă vedem o persoană accidentată în prăpastie?
             În momentul în care observaţi un om în prăpastie sau dacă unul dintre membrii grupului dumneavoastră are un acident nefericit, primul lucru pe care trebuie sa-l faceţi este să sunaţi salvamontiștii, apoi coborâţi la el numai dacă se poate. Dacă se poate coborî fără a vă pune viaţa în pericol, aveţi mare  grijă  să nu mişcaţi pietre, pentru că acestea l-ar putea lovi pe accidentat. Dacă ajungeţi  la el, nu încercaţi sa-l  mişcaţi, poate avea răni grave şi îi puteţi înrăutăţi starea. Acoperiţi-l cu ceea ce aveţi la îndemână şi menţineţi o conversaţie până la venirea salvatorilor. Nu lăsaţi să se vadă pe faţa dumneavoastră gravitatea situaţiei, încercaţi să faceţi o glumă dacă se poate, ajută foarte mult. Dacă aveţi cunoştinţe de prim ajutor şi ştiţi că poate fi mişcat, duceţi-l într-un loc sigur şi acoperiţi-l cu o pătură, sac de dormit, etc. Este foarte important să-l ţineţi hidratat.  Nu încercaţi să-i administraţi alcool,  astfel ați înrăutăţi situaţia.